Împotriva defrișării pădurilor și la Montreal

Mai multe persoane au protestat în fața Consulatului României de la Montreal împotriva defrișărilor ilegale din România. (Foto Cristian Mijea / Știri de Montreal).

Mai multe persoane au protestat în fața Consulatului României de la Montreal.

Protestul de la Montreal a început timid. La ora 14:00, în fata Consulatului României de pe Sherbrooke se aflau un singur protestatar și două mașini de poliție. Duminică la prânz, pe pagina de Facebook a evenimentului își anunțaseră prezența 150 de persoane.

Încet-încet au apărut și alți protestatari. Până la ora 15:00, 15 români protestau împotriva defrișărilor pădurilor din România. Acesta a fost de altfel și momentul în care poliția a plecat, lăsându-i inițiatorului protestului numărul de telefon al secției la care poate suna în caz că sunt probleme.

„Faptul că au ieșit 10 oameni în strada la Montreal nu schimbă lucrurile pe moment. E nevoie de un efort mult mai susținut. Dar e important ca cei din țara sa vadă ca sunt susținuți. Lupta nu se da aici la Montreal, se da în țară, dar cei din țara trebuie sa aibă susținere. Foarte puțini oameni sunt deciși sa iasă în stradă. Sunt mult mai mulți care sunt de aceeași părere, numai că din diverse motive nu ies la proteste”, spune Eugen, 47 de ani, inițiatorul evenimentului de pe Facebook.

„Suntem români, oriunde ne-am afla”

În 2013, în fața Consulatului României de la Montreal, au avut loc proteste săptămânale în semn de solidaritate cu mișcarea de la Roșia Montană.

„Protestul acesta e mai important decât mișcarea Roșia Montană pentru că anvergura la care s-a ajuns în materie de defrișări depășește o suprafață mică. Afectează toată România. Am ieșit în strada pentru că suntem români, oriunde ne-am afla. Trebuie să luptăm pentru părinții noștri, pentru prietenii noștri, chiar dacă noi trăim în alta parte”, spune Cornel, 37 de ani, unul dintre primii sosiți la protestul de la Montreal.

Mii de oameni erau așteptați astăzi la proteste organizate în mai multe orașe din România. Alte manifestații au fost anunțate în diaspora, în Toronto, Londra, Paris, Viena, München și Madrid.

Mobilizarea a zeci de ONG-uri din România și din străinătate a avut loc după ce un ONG din SUA (Environmental Investigation Agency) a înregistrat cu camera ascunsă manageri ai companiei austriece Schweighofer acceptând să cumpere lemn tăiat ilegal.

Mai multă pădure… pe hârtie

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), suprafața pădurilor a crescut între 2000  și 2011. Astfel, dacă în anul 2000 aveam 6,22 de milioane de hectare de pădure, 11 ani mai târziu, datele arată 6,36 de milioane de hectare de pădure.

O anchetă realizată de ziarul Gândul arată însă că această creștere vine ca urmare a schimbărilor aduse Codului Silvic în vigoare (legea nr. 46/2008). Acesta încadrează în fondul forestier jnepenișurile, pășunile împădurite, iazurile, albiile pârâielor, stâncăriile, “mocirlele-smârcuri”, “sărăturile cu cruste” şi “gropile de împrumut şi depunerile sterile”.

Codul Silvic se află în prezent în Parlament pentru reexaminare. Legea a fost retrimisă de către președintele Iohannis înapoi în Parlament, motivul fiind plafonarea la 30% a cotei dintr-o specie de arbori pe care o companie le poate procesa. O petiție care a adunat peste 13.000 de semnături până în prezent cere să se păstreze plafonul de 30%.

În petiție se mai arată că „în contextul în care în România se taie peste 3 hectare de pădure la fiecare oră, măsurile de prevenire și sancționare a defrișărilor trebuie continuu ameliorate.”

Potrivit ONG-ului România curată, care susține petiția și mișcare de protest împotriva defrișărilor ilegale, suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (27 % faţă de 32%).